Laboratorul poate identifica la diareea acută virusuri precum rotavirusul sau norovirusul, bacterii intestinale, paraziți și uneori toxine. Totuși, majoritatea episoadelor sunt ușoare și trec singure, deci analizele se fac mai ales când există semne de alarmă.
MedicalAzi explică analizele de laborator pe înțeles: ce măsoară, cum te pregătești și cum citești buletinul. Pentru contextul general, vezi explicațiile despre analize de pe MedicalAzi; mai jos găsești o privire de ansamblu asupra celor mai folosite teste pentru diaree, fără a înlocui un consult medical.
Când se recomandă analizele
Medicul poate cere teste dacă diareea durează mai mult de câteva zile, dacă apare sânge sau mucus în scaun, dacă există febră mare, dacă persoana se deshidratează sau dacă este vorba de un copil mic, o persoană în vârstă ori una cu boli cronice. Contează și contextul: călătorii recente, tratament cu antibiotice sau cazuri similare în familie.
Ce se poate testa
- testele pentru virusuri, cum sunt rotavirusul și norovirusul, făcute din materii fecale;
- coprocultura, care caută bacterii precum salmonela sau altele care provoacă infecții intestinale;
- examenul coproparazitologic, pentru paraziți;
- testul pentru toxinele unei bacterii care apare uneori după antibiotice;
- analizele de sânge, cum ar fi hemoleucograma și electroliții, pentru a evalua inflamația și deshidratarea.
Nu toate testele se fac la fiecare pacient. Medicul alege ce este util în funcție de simptome.
Un test rapid de antigen poate da răspunsul în scurt timp pentru unii viruși, dar nu toate laboratoarele îl oferă. Întreabă la recepție ce metode folosesc și în cât timp primești rezultatul.
Cum recoltezi corect proba
Cere de la laborator recipientul steril și respectă indicațiile: proba se recoltează într-un recipient curat, fără urină sau apă din toaletă, și se duce la laborator cât mai repede. Dacă nu se poate, se păstrează la rece, în condițiile indicate. Dacă iei antibiotice sau alte medicamente, spune-i medicului, pentru că pot influența rezultatul.
Dacă este vorba de un copil mic, recoltarea se face cu ajutorul unui adult, iar scutecul nu trebuie să conțină cremă sau alte substanțe. Notează ora și data recoltării pe recipient.
Ce nu poate spune laboratorul
Un rezultat negativ nu exclude complet o infecție, iar un rezultat pozitiv nu explică mereu simptomele. Uneori nu se găsește nicio cauză, iar diareea trece fără explicație clară. Laboratorul este un instrument, nu un verdict.
Interpretarea corectă ține de medic, care corelează analizele cu simptomele, cu vârsta și cu istoricul tău. Nu compara singur valorile cu ale altor persoane.
Dacă diareea durează mult sau revine, cauzele pot fi diferite, de la intoleranțe alimentare la boli digestive sau dezechilibre ale organismului. Medicul poate cere și alte investigații, inclusiv hormonale, pentru că tiroida, de exemplu, poate influența tranzitul. Vezi secțiunea despre hormoni pentru a înțelege ce se testează și cum se pregătește recoltarea.
Ce faci în primele ore
Prioritatea este hidratarea: apă, supă, soluții de rehidratare, în înghițituri mici și dese. Evită automedicația cu antibiotice și nu opri diareea cu orice preparat, fără sfatul unui medic sau farmacist. Mergi la medic imediat dacă ai semne de deshidratare, sânge în scaun sau febră mare.
Recomandarea practică: notează de când durează simptomele, ce ai mâncat și ce medicamente iei, apoi discută cu medicul despre analizele potrivite. Pentru a citi mai ușor buletinul, MedicalAzi îți poate fi un sprijin.
